Deși ne aflăm la mijlocul lunii martie, Primăria Mediaș încă nu a prezentat oficial proiectul de buget pentru 2026. Estimările neoficiale sugerează că documentul ar putea fi publicat abia la sfârșitul lunii martie sau chiar în aprilie, iar, odată cu el, lista investițiilor propuse, finanțate din bugetul local, fonduri guvernamentale și europene, va deveni publică.
An de an, experiența arată că dezbaterile publice organizate înainte de votul în Consiliul Local sunt în mare parte formale. Cetățenii pot să își exprime opiniile, dar acestea rareori influențează deciziile finale. Adevăratul dialog între administrație și comunitate rămâne absent.
Diferența dintre dezbaterea publică și bugetarea participativă nu este doar teoretică. În primul caz, cetățenii doar vorbesc; în al doilea, au un cuvânt decisiv. Orașe moderne, atât din România, cât și din Europa, au demonstrat că implicarea directă a comunității în alocarea fondurilor publice conduce la proiecte mai eficiente și mai bine adaptate nevoilor reale ale locuitorilor.
Mediașul, însă, continuă să ignore acest principiu. Lipsa unui mecanism de bugetare participativă înseamnă că prioritățile orașului sunt stabilite exclusiv de autorități, fără consultarea efectivă a celor afectați de aceste decizii. Rezultatul: investiții care nu reflectă nevoile comunității, proiecte amânate sau prost alocate și o lipsă generală de transparență.
Această întârziere și lipsă de implicare afectează direct încrederea cetățenilor în administrația locală. Medieșenii se simt ignorați și neimportanți, iar sentimentul de alienare reduce participarea civică și crește apatia față de viața orașului.
Primăria are obligația legală și morală de a implica comunitatea în deciziile financiare majore. Bugetarea participativă nu este un lux, ci un instrument de responsabilitate și transparență. Mediașul are resursele, comunitatea activă și experiențele altor orașe de la care să se inspire, dar până când nu se va implementa un astfel de mecanism, potențialul orașului rămâne nevalorificat, iar cetățenii continuă să fie spectatori.
Cetățenii nu trebuie să fie doar spectatori ai deciziilor administrative, ci participanți direcți la dezvoltarea orașului. Prin bugetarea participativă, fiecare medieșean ar avea posibilitatea să propună proiecte concrete pentru cartierul sau zona în care locuiește, de la amenajarea unor spații publice, la îmbunătățirea infrastructurii sau inițiative comunitare care influențează direct viața de zi cu zi. În acest fel, locuitorii pot contribui real la direcția în care se dezvoltă orașul. Bugetarea participativă trebuie privită ca un drept civic fundamental, nu ca o concesie ocazională din partea administrației, iar primăria are datoria să respecte cetățeanul și să îi ofere instrumentele prin care cetățenii să devină parte reală din procesul decizional.
Este timpul ca Primăria Mediaș să înțeleagă că și cetățenii contează. Nu mai este acceptabil ca proiectele importante să fie decise exclusiv în birourile administrației. Medieșenii trebuie să poată propune proiecte și să participe activ la selecția acestora, iar Consiliul Local să ia în considerare aceste opinii înainte de orice vot final.
Fără bugetare participativă, Mediașul riscă să rămână un oraș care decide pentru cetățeni, nu cu cetățenii. În 2026, întârzierea bugetului nu este doar o chestiune birocratică: este un semnal clar că primăria trebuie să-și revizuiască prioritățile și să facă din implicarea comunității o normă, nu o formalitate.
Articol scris pe acelasi subiect în anul 2025:
Astăzi la ora 16:00 (sigur nu era 14:00?), Primăria Mediaș a publicat pe site-ul său proiectul de buget pentru 2025, împreună cu lista investițiilor propuse, ce urmează să fie finanțate din bugetul local, fonduri de stat, surse europene și PNRR. […]
